🔹Deși duminica a fost ultima zi în care s-a ieșit masiv la proteste și demonstrațiile stradale păreau să se diminueze, videoclipurile recent publicate luni arată că protestele au avut loc – cel puțin în Tabriz – unde forțele regimului au deschis focul. În multe orașe iraniene au fost desfășurate vehicule blindate și arme militare grele, iar mari părți ale țării rămân sub legea marțială. Majoritatea magazinelor sunt fie complet închise, fie funcționează la capacitate limitată, iar țara se află în stare de urgență.
🔹A trecut aproape o săptămână de când regimul a impus o închidere completă a internetului la nivel național – doborând propriul record (maxim 2 zile a stat închis anii trecuți). Multe afaceri, chiar dacă sunt dispuse să funcționeze, nu sunt capabile să o facă din cauza dependenței lor de conectivitatea la internet. Liniile de telefon fix au fost restabilite în unele orașe, dar rețelele mobile rămân blocate. În afară de personalul regimului, mass-media de stat și un număr foarte mic de persoane cu acces limitat la internet, Iranul rămâne într-o beznă aproape totală informațională.
🔹Multe familii ale celor uciși încă nu au primit trupurile copiilor lor. În schimbul eliberării cadavrelor, regimul a cerut ca familiile să acorde interviuri forțate, să susțină în mod fals că copiii lor au fost uciși de „teroriști” sau să plătească bani descriși drept „taxă pentru gloanțe”. Familiile care primesc cadavrele sunt adesea forțate să-și îngroape cei dragi noaptea târziu, de obicei doar părinților li se permite să participe la înmormântare.
🔹Din ce s-a mai putut transmite prin Starlink indică faptul că orice adunare este interzisă: chiar și grupurile mici care încearcă să meargă la restaurant sunt oprite, separate și dispersate. Forțele regimului șterg în mod activ urmele protestelor și spală sângele de pe străzi. De asemenea, regimul împiedică familiile să plaseze fotografii memoriale în fața caselor lor – o tradiție culturală consacrată în Iran.
🔹Mărturiile de la fața locului indică, de asemenea, o prezență puternică a forțelor de securitate în spitale și centre medicale pentru a identifica protestatarii răniți. Drept urmare, multe persoane rănite se tem să solicite tratament medical. Martorii raportează leziuni oculare răspândite în toată țara din cauza utilizării puștilor de către regim. Într-un singur caz, peste 6.000 de victime ale leziunilor oculare au solicitat tratament numai la Clinica de Oftalmologie Noor din Teheran. Deși regimul a folosit tactici de țintire a privirilor în timpul protestelor din 2022, amploarea de data aceasta este mult mai mare.
🔹Mass-media regimului operează în plină propagandă, lansând amenințări deschise, iar publicațiile majore sunt controlate efectiv de Gărzile Revoluționare. Mărturisirile forțate continuă, iar protestatarii sunt comparați în mod curent cu ISIS și alte grupări teroriste. Într-o altă declarație care reflectă narațiunea regimului, ministrul apărării a susținut – fără dovezi – că inamicii au stabilit recompense de 500 de milioane de tomani per persoană ucisă, 200 de milioane pentru incendierea unui vehicul, 80 de milioane pentru incendierea unei secții de poliție și 15 milioane pentru alte acțiuni. În opinia regimului, nu există protestatari obișnuiți – ci doar „inamici”. El a susținut, de asemenea, că unii protestatari au murit din cauza consumului de droguri.
🔹Regimul a anunțat, de asemenea, că orice cooperare cu Iran International sau Manoto TV – inclusiv trimiterea de fotografii sau videoclipuri – va fi tratată ca o infracțiune teroristă, asumându-se pedepse cu închisoarea de la 2 la 15 ani. Dacă conținutul se referă la apeluri la proteste, pedeapsa minimă este de 10 ani. În mod special, VOA Persian (Vocea Americii) nu a fost menționată. De la începutul protestelor, sub noua conducere condusă de Ali Javanmardi, VOA Persian a interzis referințele la prințul moștenitor Reza Pahlavi și apelurile sale, declanșând o reacție negativă pe scară largă în rândul iranienilor. Regimul pare să considere această sursă de informare ca fiind inofensivă și ineficientă. Iranienii continuă să ceară intervenția unor înalți oficiali americani pentru a aborda cenzura impusă de noua conducere VOA Persian.
🔹Mass-media regimului continuă să răspândească afirmații false pentru a speria publicul și a inflama sentimentul naționalist, susținând că SUA și Israelul intenționează să fragmenteze Iranul și să permită regiunilor separatiste să își elaboreze propriile constituții. Regimul se prezintă ca gardian al integrității teritoriale a Iranului. În același timp, acuză celebrități de incitare la proteste, avertizând că „instigatori vor fi aruncați în coșul de gunoi al istoriei”.
🔹Apelurile la intervenție umanitară din partea artiștilor și figurilor opoziției iraniene devin din ce în ce mai puternice. Aceștia susțin că uciderea a 12.000 până la 20.000 de persoane. Ei avertizează că tăcerea sau inacțiunea vor duce la o rușine istorică. Mulți iranieni se simt profund tulburați, abandonați și frustrați că amploarea tragediei nu este recunoscută în mod corespunzător. Legendarul cântăreț iranian Googoosh a scris o scrisoare prin care îl îndeamnă pe Trump să acționeze, iar laureata Premiului Nobel pentru Pace Shirin Ebadi a cerut, de asemenea, acțiuni din partea SUA și a Occidentului. Videoclipurile din Iran continuă să arate cadavre mutate în morgi, subliniind că amploarea crimelor este mult mai mare decât ceea ce relatează presa internațională.
🔹În același timp, regimul încearcă să prezinte crimele ca fiind oprite, acuzând opoziția că reciclează imagini vechi pentru a provoca o intervenție militară străină. Opoziția respinge această narațiune, insistând că regimul trebuie tras la răspundere. Zeci de mii de deținuți rămân în pericol de tortură și execuție, în ciuda afirmațiilor regimului privind o oprire temporară a execuțiilor. Criticii susțin că regimul încearcă să înșele comunitatea internațională pentru a preveni o intervenție externă.
🔹Agențiile media americane au relatat în ultimele două zile știri contradictorii cu privire la o posibilă acțiune militară a SUA, creând incertitudine cu privire la momentul și intenția sa. Unele state arabe din regiunea Golfului Persic ar fi făcut presiuni asupra lui Trump pentru a-și reconsidera dorința, iar rapoarte neconfirmate susțin că Netanyahu a cerut o amânare. Cu toate acestea, unii observatori cred că probabilitatea unei acțiuni a SUA rămâne ridicată din cauza costurilor reputaționale pentru Trump, în timp ce alții interpretează inacțiunea ca pe o strategie calculată. Între timp, Saeid Ghasseminejad, consilier senior al prințului moștenitor Reza Pahlavi, a scris într-un mesaj pe X: „Ceea ce va face Israelul în următoarele zile și săptămâni va avea un efect de lungă durată asupra relațiilor Iran-Israel.” Mulți iranieni sunt surprinși de tăcerea Israelului, având în vedere legăturile interpersonale tot mai strânse dintre iranieni și israelieni în ultimii ani.
🔹Într-un mesaj adresat comunității internaționale, șahul Reza Pahlavi a declarat că, după căderea Republicii Islamice, Iranul va abandona complet programul său nuclear militar și sprijinul pentru terorism și va deveni un actor responsabil în securitatea regională și globală. El a spus că un Iran liber va normaliza relațiile cu Statele Unite, va recunoaște Israelul, va adera la acordurile regionale și va înlocui ideologia cu cooperare, stabilitate și interes național. De asemenea, el a promis că viitorul Iranului va îmbrățișa transparența, va combate corupția, va deschide economia și sectorul energetic către lume și va ieși din izolare ca o forță pentru pace, prosperitate și parteneriat global.
Concluzii: În interiorul Iranului, societatea rămâne profund șocată și în doliu pe fondul represiunii pe scară largă și al arestărilor în masă. Legea marțială de facto și sufocarea aproape totală predomină la nivel național. Iranienii procesează evenimentele recente prin intermediul rețelelor diasporei, urmărind îndeaproape dacă comunitatea internațională intervine și dacă balanța se îndreaptă în favoarea lor. Acest lucru va modela semnificativ continuarea protestelor și a rezistenței. Între timp, închiderile prelungite ale internetului și ale piețelor împing regimul mai aproape de colapsul economic, deoarece comunitatea internațională pare din ce în ce mai înclinată spre sancțiuni și presiuni mai puternice.
Sursa: @Navid Mohebi, fost prizonier politic, actualmente analist iranian stabilit în SUA.
